Pentru ca in ultima perioada am stat mai mult pe langa casa, fiind in ultima luna de sarcina, nu am mai ajuns la film. Insa am compensat cu o serie de seriale pe care le-am primit de la un bun prieten. Printre ele si “Prison break”. Am auzit pentru prima oara despre acest serial acum vreo doi ani, cred. De la verisoara mea. Nu prea m-a incantat ideea la vremea aceea. Acum insa am zis sa incerc. Ideea unui serial a carui actiune se petrecea intr-o inchisoare nu ma atragea foarte tare. Ne-am asezat sa ne uitam cu sceptiscism. Insa dupa cateva episoade am constatat ca suntem deja dependenti.

Acum am ajuns la seria a treia si asteptam cu nerbdare venirea week-endului pentru a mai viziona cateva episoade. Serialul este exceptional. Sigur, trecand peste cele cateva momente trase de par, serialul te absoarbe efectiv. Aud insa ca seria a patra este ultima. Pacat. Ati vazut “Prison break”? V-a placut?

Zilele acestea a intrat in  blogosfera si Daciana Sarbu, europarlamentar PSD. Am admirat-o mereu pentru discretia sa dar si pentru ambitia de care a dat dovada in ultimii ani. Ma bucur ca ni s-a alaturat, va invit sa cititi pe blogul ei despre activitatea de europarlamentar si ii urez mult succes, rabdare si continuitate pe acest drum! La cat mai multe postari, Daciana

Nu ar fi prima oara cand “admir” strategiile presedintelui Basescu. Am pus ghilimele pentru ca este vorba de o admiratie cu regret. Mi-as fi dorit ca anul acesta sa scriu despre cu totul alte lucruri. Dar nu, politicienii nostri nu se dezmint si ii pun covorul rosu presedintelui Romaniei. Din decembrie, asistam zi de zi la bataia de joc si calcatul in picioare cu care Traian Basescu ii altoieste pe cei care s-au bucurat de marea coalitie. De la chematul la raport a doua zi dupa Anul nou, la Palat, prezenta la sedintele de Guvern, indicatiile pe care le transmite de la diverse evenimente si pana la umilinta suprema de a nu mai participa la instalarea noului ministru la MAI pe motiv ca nu i-a placut compania. S-au adunat insa atat de multe intr-o luna incat nu mi-ar ajunge spatiul sa le enumar. Le stim cu totii. Unele le-am comentat, altele le-am trecut vederea. Pentru ca pur si simplu speram ca prioritatile sunt altele.

Sigur, or sa sara imediat sustinatorii PD-L si ai presedintelui Basescu si imi vor vorbi despre planul anticriza. Excelent. Ne-am linistit. Guvernul lucreaza, presedintele ii sustine. Ce poate fi mai frumos? Insa daca stam sa analizam fiecare miscare ajunem la alta concluzie. Cel putin dupa anuntul de ieri al premierului Boc. Si anume, ca ministrii vor ramane cu un buget de supravietuire sa plateasca benzina si lumina si cu sindicatele pe cap, iar niste baieti destepti vor primi cheia de la bugetul de criza. Si va urma marea imparteala nationala. Suna extrem de bine si generos acest plan. Mari proiecte nationale, investitii, taiem cheltuieli, ajutam oamenii cu venituri mici si medii etc. Insa nimeni nu ne spune cine va imparti banii pentru marile investitii si cine ii va primi? Aveti vreun dubiu cum va fi? Eu, nu!

Nu la fel de talentat a fost domnul Basescu si in cazul Saftoiu daca il putem numi asa. Nu am sa ii iau apararea lui Claudiu insa sunt surprinsa cum pentru aproape doua zile, o parte a presei a avut un gol de memorie si a uitat toate declaratiile presedintelui care devoalau informatiile pe care le avea despre diverse personaje politice din ascultari de telefoane. Legale sau ilegale. Asta este treaba celor in drept sa stabileasca. Mi s-a parut o mare gafa cererea lui Traian Basescu catre Parchet sa se autosesizeze. Cautand in arhiva ultimilor cinci ani, am descoperit atat de multe acuzatii la adresa domnului Basescu ca face “politie politica” sau ca incearca sa instaureze un stat politienesc, incat nu am mai avut niciun dubiu. Claudiu Saftoiu nu a vorbit aiurea. Chiar si domnul Geoana, colegul de CSAT al presedintelui,  facea  prin 2006 o conferinta de presa incendiara prin care aducea probe ca Traian Basescu face politie politica. Numai ca domnul Geoana ii este astazi aliat, iar Claudiu Saftoiu nu mai este in echipa sa. Asa se scrie istoria…

Nu in ultimul rand, o masura anuntata ieri, asa in treacat, pare sa aiba ca tinta presa. Dupa modelul cum sa curat generalii care nu raspund la comanda mea, acum pare ca desfiintarea platii prin drepturi de autor vizeaza presa. Stim cu totii ca in afara de actori, artisti (din nou!) sunt platiti prin contracte de cesiune de drepturi de autor, cam toti cei care lucreaza in presa. A mai fost aceasta discutie in urma cu multi ani. Acum insa, cand trusturile de presa se confrunta deja cu reduceri de cheltuieli din cauza crizei, vii si desfiintezi drepturile de autor. Oare ce inseamna acest lucru? Nu cumva cineva incearca sa inchida gura unor persoane incomode? Poate exagerez eu dar cand astazi am citit ca Nicolas Sarkozy a decis sa ajute presa cu 600 milioane de euro pentru a depasi criza, ce poti sa gandesti cand la noi se iau astfel de masuri care vor “cocosa” trusturile de presa. Este o discutie interesanta care cred ca nu va fi trecuta cu vederea zilele urmatoare.

Nimic din ceea ce face presedintele Basescu in ultima perioada nu ar trebui sa ne mire. Si totusi, jurnalistii, comentatorii politici dar si oamenii neimplicati continua sa fie surprinsi de ideile si actiunile presedintelui Romaniei. Nimic din ceea ce a facut in ultimele luni nu mi se pare ciudat. Este stilul sau, nimic mai mult. Noi suntem cei care se comporta “ciudat”. Omul si-a vazut visul cu ochii si se poarta ca atare. Ne miram ca vrea sa modifice Constitutia. Dar Traian Basescu vorbeste despre acest lucru de cel putin 4 ani. Si chiar daca unele lucruri trebuie cu adevarat schimbate, nu cred ca tema chiar reprezinta o prioritate pentru presedinte, ci doar incearca sa ne indrume pe o pista falsa.  Asa cum nu cred ca ia in calcul nici alegerile anticipate. Din cate stiu, ultimele sondaje indica o scadere dramatica a increderii in Traian Basescu ca urmare a aliantei PD-L cu PSD. Deci alegerile anticipate ar fi cea mai nefericita alegere pentru partidul sau preferat.

Mai degraba, eu am impresia ca Traian Basescu  isi doreste sa fie mai mult premier decat presedinte. Nu cred ca s-a decis inca ce cale va urma. Depinde de evolutia situatiei economice si de cat de bine vom trai in 2009. Si dupa cum arata ultimele raportari si previziuni, nu vom trai foarte bine. Si atunci cum putem crede ca Traian Basescu ar risca sa piarda alegerile prezidentiale, cand el isi asuma de trei ori pe zi masurile dure pe care Guvernul este nevoit sa le ia? Nu ar fi mai comod si mai sigur sa sustina pe altcineva la presedintie, din alt partid, un personaj pe care il manevreaza deja destul de bine?

In discursul de ieri, de la intalnirea cu oamenii de afaceri, Traian Basescu a spus ceva ce cred ca trebuie sa  notam si sa tinem minte: “Daca o astfel de majoritate nu va reforma Romania, ea nu se justifica. Devine doar o majoritate clientelara, care si-a impartit niste posturi”. Si cum nu cred ca in cateva luni de zile acest lucru poate fi posibil, ma gandesc la faptul ca presedintele pregateste un anumit moment. Sa nu uitam ca mai toti ministrii PD-L sunt greii partidului pe care Traian Basescu nu ii mai are demult la suflet. Si sa luam in calcul si micile framantari din interior provocate de nemultumirile PLD. La un moment dat, aceste lucruri pot completa un scenariu in care presedintele se intoarce la partid, face curatenie si preia conducerea Executivului. Sa ne amintim ca la ultima aparitie in emisiunea lui Radu Moraru, Traian Basescu a spus ca nici nu stie daca va mai candida.  Eu cred ca e un scenariu care merita sa fie luat in seama si le recomand celor care inca au senzatia ca pot construi ceva cu presedintele Romaniei sa deschida bine ochii si sa fie pregatiti pentru orice. Voi ce parere aveti de aceasta posibilitate?

Titlul s-ar potrivi si situatiei create cu ministrul administratiei si internelor. Sper insa ca nu am sa dezamagesc pe nimeni daca voi continua sa raman in “afara” scenariilor si zvonurilor pe care le citesc zilnic pe diverse bloguri. Am spus inca din luna decembrie ca nu ma voi grabi sa comentez si sa speculez absolut nimic in legatura cu aceasta alianta si cu modul cum va functiona ea. Bunul simt dar si experienta ma obliga sa acord un ragaz de cateva luni acestei formule de guvernare. Asadar, textul pe care vi-l propun astazi are legatura cu ministrul culturii.

Il cunosc pe Theodor Paleologu sau Toader cum ii spun apropiatii de foarte multi ani, inca de pe bancile scolii. Am fost colegi de clasa (cred ca in clasa a 7-a), la liceul Zoia Kosmodemianskaia. L-am reintalnit in 2004, pe holurile Guvernului cand am aflat ca doreste sa intre in diplomatie. Stiind ca familia sa are legaturi mai degraba cu PNL, decat cu PSD, m-am mirat. Dupa alegeri insa si-a vazut visul cu ochii si colegii liberali l-au trimis ambasador. Nu comentez activitatea sa in aceasta calitate pentru ca nu am detalii. I-am citit insa textele publicate pana in 2004 in ziarul Ziua, unde colabora. Dar nu ma gandeam atunci ca voi ajunge sa scriu aceste randuri despre el.

Atitudinea sa fata de marii artisti ai Romaniei este cel putin sfidatoare. Sa fi uitat domnul ministru Paleologu valorile cu care a crescut in familia sa? Au reusit PD-L si Traian Basescu sa ii “spele” creierul in asa hal incat sa uite ca este ministrul culturii si ca in aceasta calitate trebuie sa apere valorile Romaniei? La dezbaterile din campania electorala parea foarte activ si foarte preocupat. Nu comentez trecerea sa de la PNL la PD-L. Este dreptul sau la optiune. Dar nu pot ramane insensibila la tacerea sa prelungita in fata situatiei in care au fost pusi marii actori ai tarii noastre. Aceea de a opta intre pensie sau a juca pe scena in continuare. Zile intregi acesti monstri sacri au fost protagonistii emisiunilor de stiri. Si de la minister nu s-a auzit nici macar un cuvant. Nu a putut sa il invete pe presedintele Basescu nici numele corect al marelui actor Victor Rebengiuc. Ceea ce mi s-a parut insa strigator la cer a fost faptul ca am descoperit in ziarul “Cotidianul”, acum vreo doua zile, ca domnul ministru vorbeste mai nou prin intermediul sefului de cabinet!!!!!!! Sunt dezamagita si nu ma asteptam la asa ceva din partea lui Toader. Face parte din generatia mea si de aceea dezamagirea mea este si mai mare. Astept comentariile voastre!

Nu o sa fac apel la reclama cu Dorel, precum fostul premier Tariceanu. Desi sa va spun sincer majorirtatea comentariilor facute in ultima perioada sunt mai mult decat pertinente. Si nu ma refer numai la fostul premier, ci si la jurnalisti, comentatori etc. Sunt insa suficient de duri cei din presa asa incat eu am sa ma limitez doar la domeniul meu: comunicarea. Acest guvern, care se bucura de o majoritate zdrobitoare, pare sa aiba o problema (pe langa multe altele pe care le stiti deja). Pare a fi un Guvern “inchis”. Inchis sub cheie dar si cu deficiente mari de comunicare.

Ca niciodata, Guvernul instalat de curand, nu se bucura de nicio zi de liniste din partea presei si a comentatorilor. Deciziile contradictorii, gafele, birourile aparute peste noapte in Palatul Victoria, balbaielile repetate si interventiile presedintelui Basescu par a contura un Guvern cu grave deficiente de comunicare. Nu au purtator de cuvant, nu exista sef la Agentia de Strategii Guvernamentale, nu exista o coordonare a comunicarii si nimeni nu raspunde in fata avalansei de informatii care apar in fiecare zi in presa. Nimeni nu le confirma, nimeni nu le infirma. Si mai grav, fiecare ministru face ce poate din acest punct de vedere. Unii reusesc sa isi gestioneze cat de cat aceasta comunicare, avand experienta sau consilieri buni. Altii insa merg din gafa in gafa si cred ca daca apar intr-o emisiune pot sterge cu buretele interventiile care cu numai cateva ore in urma transformau tara intr-un butoi de pulbere.

Comunicarea pare a lipsi si in relatia cu ceilalti parteneri, nu numai in cea cu presa si cetatenii. Majoritatea deciziilor luate au fost rapid contestate de cei care erau vizati. Unii au dreptate, altii nu. Insa toate aceste lucruri trebuie comunicate, explicate. Trebuie insa sa recunosc faptul ca exista totusi un canal de comunicare ce functioneaza perfect: cel cu presedintele Traian Basescu. Dupa ce si-a “vazut visul cu ochii”, presedintele Romaniei preia si rolul de premier. Politician abil si cu mare experienta, presedintele pare sa ne pregateasca ceva pentru anul 2009. Dar despre asta am sa vorbesc intr-o alta postare. Pana atunci insa va invit sa faceti cateva comentarii despre noul Guvern si problemele sale.

P.S. Si eu am o problema de “comunicare” si va rog sa ma intelegeti in perioada aceasta. Ultimele saptamani de sarcina m-au facut sa reduc timpul acordat politicii, in favoarea pregatirilor pentru venirea pe lume a celor doi bebelusi. Nu am sa dispar insa. Voi fi in continuare aici, alaturi de voi.

La multi ani, dragii mei! Am pasit in noul an si vreau sa va doresc si eu sa aveti un an linistit, echilibrat, sa fiti sanatosi si sa reusiti sa va indepliniti tot ce v-ati propus. Cu siguranta nu va fi un an usor. Dar cu inteligenta si echilibru sunt convinsa ca vom reusi sa depasim eventualele greutati. Nu ma aventurez in comentarii politice inca. Avem suficient timp dupa 5 ianuarie. Sa savuram aceste zile minunate si sa ne incarcam bateriile pentru ce va urma!