Venind spre casa ma gandeam sa scriu ca este un film recomandat doamnelor. Dar nu, nu este potrivit. Este exact invers. Este un film recomandat domnilor. Mi-a placut tare mult aceasta poveste. Trista pana la urma. Dar foarte realista. As putea spune ca m-am regasit in multe din ipostazele in care apare personajul principal. Si cate alte fete se regasesc probabil.

Scria cineva zilele trecute ca nu au mai aparut filme bune. Ei, “Becoming Jane” este un film bun. Chiar foarte bun. Mi-a ramas in minte comentariul unui personaj: “sa ai o sotie inteligenta este un lucru nepotrivit”. Si m-am gandit ca este o abordare extrem de primitiva. Dar mi-am dat seama ca si astazi, unii dintre noi gandesc asa…Nu sunt o feminista si nici nu vreau sa intru in amanunte pentru ca in mod sigur se va lansa o dezbatere aprinsa. Ma limitez doar la a spune ca merita sa vedeti povestea lui Jane Austen. E o lectie importanta de viata!

Pentru ca seful meu este plecat din tara (uraaa!) am reusit sa ajung la film in aceasta seara. Am ales Rendition. Desi imi spusese Cristi Sutu ca s-a cam plictisit la film, m-am dus totusi. Mie mi-a placut. Subiectul este oarecum asemanator cu cel in care joaca Angelina Jolie (”A mighty heart”). Terorism, violenta, servicii secrete, politica. Eu zic ca merita vazut. Mi-au placut si Reese Whiterspoon si Meryl Streep. Nefiind critic de film nu pot sa fac mai multe comentarii. Ca simplu spectator pot insa sa spun ca este un film captivant. Va invit sa vedeti prezentarea acestui film.

Va spuneam ca dupa trei zile de alergatura  prin Hunedoara si Sibiu, eu si colegele mele vom avea un bonus: concertul Scorpions. Cand am auzit insa zvonul ca ar urma sa apara si Basescu m-am cam dezumflat. Macar o seara fara politica ar fi fost bine.

 Afisele anuntau ca incepe la ora 19. Mama Manuelei ne-a spus ca a citit in ziarele locale si ca de fapt vor canta la ora 21.30. Cum afara era destul de frig ne-am oprit intai la “Butoiul cu aur”, un restaurant dragutel din Sibiu. Daca ajungeti acolo va recomand sufleul de mere cu sos de vin.

Pe la 20.30 ne-am indreptat catre Piata mare. De fapt nu e atat de mare pentru ca nu au incaput toti cei care au venit pentru concert. Lume foarte multa. Au venit oameni din toate colturile tarii sa asculte superba melodie “Wind of change”. Si a inceput. Nici la 19, nici la 21.30. La ora 21. Nu se auzea nimic. E drept, eram in capatul celalalt al pietei. Dar in afara de o bubuiala infundata nu am prea distins mare lucru. Am facut cateva poze (scorpions) scenei si am plecat. Asa au facut multi din jurul nostru. Sonorizarea era sub orice critica iar ecranele mult prea mici pentru a vedea ceva. Pai daca tot lasi intrarea libera si anunti 20 000 de oameni de ce nu aduci o sonorizare de calitate? Treaba romaneasca, ca de obicei.

Am plecat dezamagita ca nu am auzit mare lucru. Dar cred ca mai dezamagita am fost ca nu a venit Basescu. Macar atunci am fi avut parte de spectacol… Pe maine!

 P.S. Maine am sa va povestesc despre lansarea cartii “Romania europeana” la Sibiu.

Ce bine este sa fii copil! Nu ai nici o grija, toata lumea sta in jurul tau si iti face poftele. Imi plac tare mult copiii. Asta este si motivul pentru care sunt nasa unor copii minunati. Patru la numar: Anca, Vlad, Maria si Andrei. Andrei este cel mai mic si cel mai vesel. Implineste 8 luni pe 7 noiembrie si pur si simplu nu se poate opri din ras!

Va urez o duminica placuta si linistita!

Prietena mea Madalina mi-a adus de curand un CD cu “muzica pentru fete”. Pentru ca a terminat Conservatorul si acum canta cu Paula Seling, am incredere in aprecierile ei. Asa am descoperit un tanar care canta absolut superb: Michael Buble. Si de atunci nu ma mai satur sa ii ascult melodiile, multe dintre ele preluate de la Frank Sinatra. Inteleg ca se spune ca este noul Frank Sinatra al generatiei noastre. Si pentru ca e duminica, e rece si inchis afara cred ca va puteti incalzi cu acest videoclip. Dedic aceasta melodie americanului…

Chiar am blog! L-am primit cadou de ziua mea (ce-i drept cu o saptamana intarziere) de la blogger-ul meu preferat, Darius. Si ii multumesc mult pentru acest cadou pe care mi l-am dorit muuult (iar el ii multumeste lui Sorel Mihai, pentru ajutor si ca exista). De ce? Pentru ca am foarte multe de spus. Poate suna banal, dar cei care ma cunosc stiu bine la ce ma refer. Cand seful meu a aflat ca intentionez sa imi fac blog, tocmai fusesem invitata la emisiunea lui Victor Ciutacu. Nu rezist sa nu va spun ce reactie a avut Adrian Nastase: “In curand o sa lucram noi pentru tine daca vei continua in stilul asta!”. De ce nu? Lasand gluma la o parte va asigur ca am sa vorbesc si despre relatia de zi cu zi intre un consilier si un om politic, am sa va cer sfatul atunci cand am sa fiu in dificultate, am sa va povestesc despre lucrurile nevazute din PSD, despre intalniri secrete, planuri de viitor si multe altele.

De exemplu, zilele trecute mi-am dorit mai mult ca oricand sa am blog. Am fost la Cluj, la concertul sustinut de Beyonce. Le-am insotit pe prietenele mele, Mada si Anuca, care fac parte din trupa Paulei Selling si mi-ar fi placut sa va povestesc cum a fost. Cum am gasit Clujul dupa 4 ani, cum am stat in ploaie si in frig, cum am fugit din tribuna VIP (unde un bilet a costat 3,5 mil si nu vedeai absolut nimic) pe teren, in fata scenei, cum a fost spectacolul etc.

Dar ma bucur ca il am macar azi si pot sa spun cateva cuvinte despre momentele penibile de la Romexpo, unde Traian Basescu i-a mai dat o lectie lui Mircea Geoana. Ce o fi fost in capul strategilor de la PSD cand au lansat invitatia catre Basescu? Imi spunea cineva ca au mizat pe faptul ca nu va veni pentru ca avea intalnire cu premierul turc, Erdogan. Deci au facut invitatia la misto… Si Basescu le-a raspuns pe masura gestului lor. Un gest de normalitate? Asa spunea Ion Iliescu asta seara la Mihai Gadea in emisiune. Haideti, domnule presedinte Iliescu… Cand spuneati ca vreti sa faceti acea dezbatere despre stanga in Romania? Cat mai curand nu? Pe maine!

La multi ani cu-ntarziere iti ureaza toata lumea, fie ca vrea, fie ca nu. Sa ne cresti, sa ne infloresti, ca de ofilit vaz ca te impotrivesti.

A venit momentul dramatic in care trebuie sa constientizezi ca-i cazul sa faci, totusi, ceva cu viata ta.

Blogareala e o alegere buna, te asiguram, iar, daca nu schimbi lumea, macar iti tragi ad-sense si scoti niste maruntei din click-uri.

Uita-te si tu in jur la toti bloggerii din top, cum se iluzioneaza ca au macar vreo palida sansa in calea venirii tale.

Poftim tastatura!