Blog de consilier independent, blog de nu te vezi!
Imi asum riscul unor atacuri inca de la inceput. Din pozitia de consilier nu ai voie sa “te pui rau” cu presa. Dar ca fost jurnalist nu pot sa nu observ unde s-a ajuns. Am citit zilele trecute despre revolta fostului jurnalist, Radu Popa, in legatura cu ce se intampla. Astazi am vazut textul lui Victor Ciutacu. Totusi care este miza acestei isterii care s-a lansat intre jurnalisti? Au ajuns sa se jigneasca, sa isi lanseze acuze dure, sa arunce cu invective in cei care i-au facut pana la urma jurnalisti. Asta inseamna presa? Au fost si alte momente de confruntari politice dure in anii trecuti dar niciodata nu s-a ajuns la o asemenea situatie in interiorul presei.
Citeam mai devreme pe blogul Dianei Tusa cum s-a “fabricat” o stire doar pentru ca asa o cerea interesul unora. La aceeasi televiziune amintita de tanara liberala am vazut astazi o moderatoare care era aproape isterica si sustinea o pledoarie pentru actiunile lui Traian Basescu. Nu este nici un fel de problema sa ai simpatii. Dar macar asumati-va fratilor acest lucru! Nu va mai dati independenti si echilibrati. Este strigator la cer. Din fericire mai sunt si jurnalisti decenti care au puterea sa nu se amestece in aceasta lupta. Si spun pe bloguri sau in dezbateri lucruri de bun simt.
Ma bucur sincer ca jurnalistii sunt mai bine platiti in ultimii ani si li se recunoaste valoarea muncii lor. Ani de zile au fost salarii de mizerie si conditii de lucru foarte proaste. Dar se facea presa cu adevarat. Acum? Se dau prime de instalare uriase, masina la scara si salarii ireal de mari celor care sustin cel mai bine interesele Palatului Cotroceni. Ce pretenii au acesti jurnalisti care au ajuns sa spuna cuvinte grele colegilor lor in fata politicienilor?! De ce ne mai miram ca Basescu l-a injurat pe Melescanu la telefon sau ca Vasile Blaga a facut-o “fata” pe Raluca Turcan? Nu este acelasi lucru pana la urma? Asta nu mai e presa! Si nu cred ca merita cei care fac cu adevarat presa si care nu se vad in nebunia asta zilnica sa ramana cu o stampila pentru ca unii s-au trezit peste noapte mari vedete!
31 Comentarii la "Asta nu mai e presa!"
Cred ca toata aceasta confuzie, cand jurnalistii isi vand sufletul puterii, ar putea fi anulata de o politica editoriala constant si transparent asumata, asa cum o fac ziarele de afara. Dar consecventa ideologica nu este un atribut nici al politicianului roman, si nici al jurnalistului. Politicianul isi invarte doctrina dupa hachitele electoratului, iar jurnalistul dupa hachitele jocului de putere. E trist. Pe mine m-a vindecat de citit si ascultat mass media. Adica dau mai putini bani pe serviciile lor, ceea ce nu este deloc in interesul trusturilor media, nu? Asta daca nu cumva banii vin din alta parte…
Isterie intre jurnalisti a fost mai mereu. Acum au mai mult spatiu de defulare. Mie mi-a dat o lacrima. De ras. Si am trecut mai departe.
Serios vorbind, cred ca istericalele astea vin dintr-un motiv foarte simplu: jurnalistii nu stiu ce inseamna sa fi jurnalist. Ma rog, poate stiu teoretic, dar practica ii omoara. Aud tot mai des, de altfel, ca “ce am invatat in facultate nu are legatura cu munca din redactie”. Perfect fals. Dar repetata des, devina axioma. Daca tu inveti in scoala ceva si ajungi intr-o redactie in care acel ceva nu se aplica, nu inseamna ca asa trebuie sa mearga lucrurile. Sa nu uitam ca cei care au format redactiile la inceputul anilor ‘90 erau formati la alta scoala. Iar obiceiurile proaste invatate atunci s-au pastrat in multe locuri.
La presse, comme la femme, est admirable quand elle avance un mensonge, elle ne vous lâche pas qu’elle ne vous ait forcé à y croire, et elle déploie les plus grandes qualités dans cette lutte où le public, aussi bête que le mari, succombe toujours.
Daca nu sunteti d’accord, atunci cum o vedeti ?
Anca,
Incearca sa nu pronunti cuvântul Cotroceni sau Basescu mai repede va trece mesajul.
Si acum pentru noi Românii,
Oui, le peuple roumain est le peuple le plus intelligent de la terre. Voilà pourquoi, sans doute, il ne réfléchit pas.
Daca nu era saracia si umilinta de a lungul anilor unde era ROMANIA ?
Nokia este o bagatela.
Cred ca planningul de mariage va serveste la ceva, deja am remarcat deja criticile cu foie gras.
O seara placuta,
Anca: am crezut ca esti desteapta, dar faci gafe monumentale pentru un om care se aseaza deasupra tuturor in ideea de a arata cu degetul. In primul rand il citesti pe Ciutacu, personaj care are o singura calitate: iti invita seful la emisiune lui insipida. Sa nu-mi spui ca-i subiectiv etc samd. Pozitia lui este clara: anti-Baselu. Motivul: este angajatul lui Felix si are talent la periute. In al doilea rand faci acea acuzatie extrema fara sa pomenesti nume sau probe: “Se dau prime de instalare uriase, masina la scara si salarii ireal de mari celor care sustin cel mai bine interesele Palatului Cotroceni”. Ce este cu…aberatia asta? Are Basescu presa? Care? Sugestie: incearca obiectivitate chiar daca-l consiliezi pe Nastase. PS Nu sunt membru de partid si toti politicienii mi se par niste lichele. De la Basescu la Nastase, de la Tariceanu pana la ultimul consilier local de comuna.
draga mea Anca,
in primul rand….asta nu este presa. pur si simplu.
orice fel de analiza ai face….nu este.
discutam despre niste oameni care sunt pur si simplu aserviti diverselor tipuri de “interese”.
niste oameni platiti bine….care consimt sa faca acest tip de “jurnalism”. si isi fac treaba cu zel si dedicatie.
in numele bunastarii personale, evident.
daca tot ce se intampla in tara asta se face in numele “bunastarii personale” a catorva “alesi”..de ce sa nu faca si reprezentantii presei acelasi lucru…???
si nu a inceput totul odata cu marea revolutie oranj din 2004…sa fim seriosi…”presa vanduta puterii” a existat mai mereu…(dupa 89..adeka:)) )
eu, umil cetatean al acestei tari..am asistat (fara sa vreau…nu tin neaparat sa-mi incarc viata cu asemenea “story-uri”) la o “tranzactie” intre 2 “jurnalisti” (unul de la libertatea si celalalt de la ziarul financiar)…prin 2001 (sper sa nu ma insele memoria) si un “om de afaceri”.
cei doi descoperisera niste “ciupercutze cu palarie rosie” in activitatea omului de afaceri si doreau sa “intreprinda” ceva….ori sa publice/ori sa se inteleaga cu cetateanul vizat.
ei, si-au dat intalnire (intr-o cafenea…unde ma aflam, alaturi de ei si de alti prieteni…”la un suc”)…cetateanul cu afaceri a sosit…cei trei s-au asezat la o masa separata si au inceput sa discute.
dupa cateva minute de discutie, toata lumea a fost fericita: cetateanu a plecat incantat de sine…si cei doi” ziaristi” erau zambitori din cale afara.
puteti crede ce gest au facut cand s-au intors la masa noastra?
unul dintre ei (am presupus ca era “capul” acestei tranzactii) a spus fericit, fluturand un plic alb….”ei, acuma o sa comandam si un vin mai de soi….avem 5000 dolari de tocat”
nu mai am nimic de comentat….
cei doi..lucrau independent (isi cautau “victimele” in timpul liber, adica…)…acuma probabil ca sunt angajati, pe bani seriosi si “spala morti” la vreun cotidian.
nu mai au grija “micilor lovituri”…nu, banu’ le vine regulat….ei doar sa “presteze” pe gustul “mogulului”.
ma duc sa iau nitel aer….ca m-a apucat o greatza…ce n-ai vazut.
cumpar si niste lamai?
ca tot avem un asemenea subiect…
iau cateva..sa avem aici….cum simtiti o oareshce neliniste ….apelati cu incredere.
@Tiberiu: Stii ce salariu are un director intr’o companie americana de tv?
Motorul acestor manifestări este alimentat din frustrare. Pe de o parte este frustrarea jurnaliştilor, deşi ai folosi mai nimerit termenul de gazetar, de investigaţie care descoperă diferite lucruri ce, în opinia lui, ar trebui să dărâme un politician, şi iată că nimeni nu pare a băga de seama cele scrise de el în presă. Adevărul este că românul citeşte presa de parcă s-ar uita la Tânăr şi Neliniştit. Comentează, cuprins de sentiment, panică sau agresivitatea, fără a avea sentimentul că poate schimba ceva. “Ai văzut ce a făcut Christine (în orice serial american este o Christine, altfel nu am văzut nici un episod)?”
Spuneam de jurnaliştii de investigaţii. Lovitura care se tot apropie de cam 5 ani de zile este că ziarul se transformă dintr-un mijloc de informare în suport pentru reclame. Unul dintre ziarele care merg foarte bine în Bucureşti, se epuizează de fiecare dată, este produsul INTACT numit Compact. De ce? Pentru că este gratuit şi apare în staţie, exact unde te plictiseşti. Ziarul cuprinde informaţia neprelucrată, uşor prăfuită, două SUDOKU, o integramă, un careu, horoscop, cursul valutar şi starea vremii. Uneori şi câteva glume pe ultima pagină. În rest… multă reclamă. Reclama susţine ziarul fără a fi necesar acel ban de la cetăţean. Cam la asta se îndreaptă întreaga presă. Deja există ziare şi reviste care au tiraj aparent foarte mare şi mimează vânzarea pentru a încasa publicitatea. Nu stă nimeni să numere exemplarele de la chioşcuri. Dacă păstrezi un milion de exemplare direct în depozit şi le vinzi ca deşeuri. Pierzi banii pe care i-ai fi luat pe ziare, dar câştigi destul de bine din deşeuri şi, mai ales, din reclama plătită. Acel milion de ziare/reviste nu vor fi văzute însă niciodată de un ochi de cititor şi deci reclama este încasată abuziv.
Iată de ce ziariştii nu sunt mulţumiţi. Sunt unii care scriu pentru a face bani, alţii scriu pentru că le place şi fac asta pentru că nu ar putea face altceva. De ce a părăsit domnul Popescu conducerea copilului său Gândul, pentru că politica de marketing impusă de domnul Sârbu nu mai însemna ziaristică ci prostituţie. Eu m-am mirat că CTP a rezistat atâta timp. De la Adevărul a plecat exact din acelaşi motiv, al controlului. Sfatul meu pentru ziariştii nemulţumiţi de politica de transformare a ziarului în fiţuică este de a se asocia într-un grup de bloguri care să construiască o ediţie online a României. Aşa ar putea să câştige bani din scrisul în fiţuici obscure sau obscene, dar ar putea scrie şi ce doresc. Ediţia online ar putea strânge îndeajuns de mulţi bani pentru a angaja un ziarist sau doi ziarişti de investigaţie.
Radu: stiu ce lefuri directorii de ziare si de televiziuni, in general cam despre toti sefii si sefuletii. Nu asta-i problema, ci a spune ca autoarea ca ar primit avantaje nu-stiu-care de nu-stiu-unde care apara interesele lui Basescu. In presa exista simpatii si antipatii politice, ceea ce este normal. Mie imi sunt antipati toti politicienii pentru ca n-au reusit in 18 ani sa urneasca decat un maldar de averi din buzunarul unui stat comunist in cel particular, adica al lor. Basescu are un avantaj in acest barlog plin de mireseme porcine: este singur si n-are cum sa greseasca mai mult decat guvernul, parlamentul sau psd-ul la un loc. E chestie de mate, nu pentru ca ar fi nu stiu ce zeu. Revenind la presa:problema a fost dezbatuta de sefii JN care au oarece directii, apoi preluata de consiliera celui care scrie la ziarul cu pricina. Ca presa nu mai e presa…sunt de acord, dar depinde si cine ti-o spune si cum o leaga. Nu faci ca fatuca aia de la Jn (sefa de la politic) care-l acuza pe Baselu ca nu are acces la un registru de la Palatul Victoria, motiv pentru care s-a si judecat cu Tariceanu si a pierdut. Astea sunt aberatii.
Tiberiu, ai dreptate, in ceea ce priveste averile si preocuparile politicienilor. Stii unde gresesti grav: cand crezi ca un director de tv din Romania care are 40,000( patruzeci de mii) de euro PE LUNA, nu are nici un motiv sa dea stiri in favoarea lui Basescu, exact Basescu de care depinde librtatea sefului sau, respectiv SOV. Sau ce al aunui ziar care are 30,000 pe luna. In America, directorul unei retele nationale de tv nu are mai mult de 150,000 de dolari PE AN. Tot mai crezi ca nu au motive sa fie debalansati? Tot mai crezi ca e normala aceasta febra pro’Basescu? Eu nu cred si iti repet: ai dreptate cu averile politicienilor dar asta nu justifica subjugarea presei.
Jurnalistii sunt imaginea in oglinda a politicienilor. Da, inclusiv al aluia langa care stai tu de 11 ani si esti mandra de asta.
Jurnalistii au devenit marionetele politicienilor… iar acum sunt pe punctul de a-si depasi mentorii. Atat.
Ma mir cum naiba tocmai tu te miri… cand esti cocina de politicieni de atata vreme. Sau abia acum ai scos capul si ai vazut ca mai exista si altceva decat porcaiala?
@ radu popa
)
De unde luaţi asemenea cifre?
Dacă directorul unei televiziuni americane ia 150.000 de dolari, mă întreb din ce face bani Oprah.
Un director de televiziune în România câştigă mai mult de 40.000. Atât ia Andrea Esca.
Şi directorii scot mai mult pe lună, pentru că de obicei au şi acţiuni.
Numai noi câştigăm 200 de euro pe lună şi suntem mulţumiţi. Eu am renunţat şi la aceştia. Vreau ca Ion Iliescu, sărac dar cinstit.
Mai, voi va spargeti capetele in discutii despre presa, iar Geoana amana sine die Consiliul National. Pai asta-i treaba?
Dl. Florescu, vedetele de tv au MEREU mai multi bani decat directorii tv, ei fiind motorul unei statii tv, adica ei generaza audienta, care aduce publicitatea, care aduce banii din care vin inclusiv salariile directorilor. Credeti’ma ca stiu despre ce vb. Va rog sa’mi spuneti daca ati fost vreodata in America?Multumesc
PS. Iar Esca e un caz unic si e din alta clasa. Asa pot sa va spun ca Al. Stoicescu are 28,000 pe luna ,iar Oancea, directorul general de la Antene, viseaza la banii astia la fel ca noi doi. SI exemplele pot continua
Radu: sa fim seriosi, vorba lui geoana, prostul satului. Or fi simpatii la Realitatea, dar nu sunt subjugati lui Base si nici nu se compara cu cei de la sinteza zilei (adica antenutele lui felix). ce castiga sov daca ajunge base iar sef de stat? il doare la basca. stiu ca vantu vrea sa castige si nu-l intereseaza altceva. el nici nu se baga in politica editoriala. am o groaza de amici atat la antene cat si la vantu. nici nu se compara cenzura si scalvia de la felix pe langa boieria de la realitatea. dar povestea cu realitatea o spui tu si nu anca.
SE PREGATESTE DOSARUL LUI MARKO BELA?
Recent, la emisiunea lui Robert Turcescu (100%) a fost invitata Alina Mungiu Pippidi.
Era “flancata” de Emil Hurezeanu si de Adrian Ursu (acesta din urma fiind vizibil iritat de- la limita- isteroida prestatie a numitei doamne; de altfel, Alina Mungiu Pippidi avea sa se intreaca pe sine in tipul de manifestare deja catalogat astfel incat sa-l faca sa-si iasa din fire pana si pe Turcescu).
Subiectul principal: deja celebrele opt dosare ale unor fosti si actuali ministri care au ajuns de Traian Basescu la Ministerul Justitiei.
La un moment dat, Alina Mungiu Pippidi, foarte infierbantata, a spus ceva in sensul ca trebuie sa fie trimise toate dosarele de gen ale ministrilor si sigur vor ajunge toate unde trebuie (citez din memorie): “si al presedintelui UDMR”!
Referirea este socanta intrucat nu s-a aflat sa se fi pus macar problema vreunei cercetari (sau solicitarea avizului pentru demararea cercetarilor) in cazul lui Marko Bela.
(Este adevarat ca Alina Mungiu Pippidi ca nu a rostit numele, dar la UDMR presedinte este Marko Bela).
In contextul referirii la ministrii ale caror dosare “trebuie sa fie trimise si vor fi trimise” (la Parchet, desigur)- dupa cum sustinea, cu vehementa, vorbitoarea- totul are logica data fiind fosta lui pozitie in guvern.
Imi amintesc ca, imediat dupa aceasta “remarca”, Alina Mungiu Pippidi a tacut brusc si a (re)inceput sa bea apa cu inghitituri dese, ducand la si luand de la gura paharul cu miscari usor sacadate.
Cei prezenti nu-i vor fi remarcat spusele (oricum incercau sa o acopere pentru a-si expune opiniile, caci vorbea ca un magnetofon, acoperindu-i; imi amintesc ca, dupa mai multe expresii de genul “asta nu e un subiect pe care sa-l discutam” emise de Alina Mungiu Pippidi, ca si cum era chemata acolo pentru a impune temele, Robert Turcescu s-a iritat replicandu-i “pe dumneavoastra nu pot sa va intreb nimic”, cu un scurt comentariu sesizabil nervos).
Intrebarea este: daca nu a fost o greseala (si, dupa atitudinea respectivei doamne, nu pare sa fi fost- ea mai degraba “scapand” informatia) cand si, mai ales, pentru ce ar solicita Parchetul, lui Basescu, avizul pentru demararea cercetarilor in cazul lui Marko Bela, necunoscandu-se ca acesta sa se fi aflat vreodata in centrul unui scandal?
Admitand ca a fost o greseala de “identificare prin functie”, in urma unei psihanalize de prim nivel rezulta, indubitabil, ca totusi Alina Mungiu Pippidi STIE ca, in culise, se “lucreaza” la “intrarea in vizor” a unui ministru (fost ministru) de la UDMR (in afara a ceea ce stim!).
In acest caz, cine este acel ministru?
Un element psihanalitic exista (repet, in cazul in care a fost o greseala referirea la “presedintele UDMR): stabilirea unei relatii intre acesta si presedintele UDMR astfel incat sa ajunga, “colateral”, si Marko Bela in vizorul anchetatorilor -sau cel putin se i se dea un “semnal de avertizare” (pentru ce?)!
Ar mai fi ceva care apare in urma unei analize atipice.
Tipul de discurs al Alinei Mungiu Pippidi, la acea emisiune, dadea unui ascultator atent impresia ca pune in prim plan, permanent, procurorii (referirile sale la Basescu- in contextul drumului dosarelor ministrilor- fiind in subsidiar, ca la un personaj de importanta secunda).
In acest “context atitudinal” a avut acea “scapare”.
O minte mai sofisticata ar crede ca “bombele” (cel putin cele viitoare) NU se construiesc in “laboratoarele Cotrocenilor” ci in cele ale Parchetului (Basescu fiind privit, in speta, ca un fel de “executant”- nu neaparat al unor ordine date direct, ci mai degraba al unora induse prin activarea unor mecanisme psihologice).
Aceeasi minte sofisticata ar putea concluziona- tot in urma unei analize atipice- ca in acele “laboratoare” un cuvant interesant de spus il are SAR!
La SAR sa fie head office-ul?
Mintea sofisticata ar raspunde, dichotomic: da!
Aya, cred ca supraestimezi puterea SAR, iar in acest fel la faci un mare serviciu. Chiar nu-l merita!
“Marko Bela a avut dosar de 1.200 de file”
Capii UDMR au si ei probleme cu justitia. Presedintele formatiunii, Marko Bela, este invinuit de procurorii anticoruptie de la Parchetul General ca ar fi primit in 2005 de la o editura 900 milioane de lei ca drepturi de autor. Un alt lider al UDMR, fostul ministru Zsolt Nagy, este pus sub acuzare in dosarul de spionaj si tradare ca urmare a privatizarilor din domeniul energiei. In faza cercetarilor penale se afla si senatorul Attila Verestoy, acuzat ca ar fi castigat la bursa, in numai 19 minute, 10 milioane de euro, in urma unor speculatii financiare. Verestoy s-ar fi folosit de informatii din interior.
Aşa o fi domnule Radu, nu ştiu exact. Eu ţineam minte că Sorin Oancea este acţionar la Antenă… Poate de aceea şi-a pus salariul mic, ca să scoată dividente.
@Tiberiu,
Cred ca ai exagerat putin cu interpretarea ta. Fara sa te superi pe mine. In primul rand eu nu ma pun deasupra tuturor cum spui tu ca sa arat cu degetul. Din pacate ceea ce am scris este adevarat. Dar asta nu inseamna ca nu exista jurnalisti cinstiti care isi fac meseria. Nu am vrut sa dau nume pentru ca nu doresc sa le creez probleme celor care mi-au povestit despre primele de instalare si alte avantaje pe care le primesc unii.
Apoi eu nu am spus ca Basescu are presa. Si nu am spus ca ii plateste Basescu. Ai experienta in presa si stii foarte bine ce grupuri de interese sunt si cum influenteaza ele.
Nu cred ca am fost deloc dezechilibrata in comentariul meu. Si asta a fost un alt motiv pentru care nu am nominalizat pe nimeni. Tocmai ca sa nu fiu acuzata ca ii apreciez pe unii sau pe altii. Nu am sa discut nici despre ce se intampla in Antene dar nici despre ce se intampla in trustul lui Vantu. Dupa parerea mea se exagereaza de ambele parti.
In privinta lui Victor Ciutacu nu pot decat sa iti spun ca fiecare avem dreptul la o opinie si de asemenea sa ne alegem prietenii. Important e sa ne respectam, chiar daca avem preferinte diferite. Mie imi este prieten de mult timp Victor, il apreciez pentru curajul sau si prietenia noastra nu are nici o legatura cu Adrian Nastase. Eu sunt prietena si cu multi alti jurnalisti care nu il simaptizeaza deloc pe seful meu. Oricum iti multumesc pentru urarile de pe blog tau.
@Amazonul!
Se pare ca este adevarata poveste cu amanarea Consiliului National. Am sa comentez pe larg, mai pe seara, acest subiect. Merita!
@Aya,
Orice este posibil. Nu am vazut emisiunea dar am auzit ca doamna in cauza a reusit sa ii isterizeze pe toti.
@Bibliotecaru,
Poate Aya a exagerat un pic cu interpretarea ei. Dar nu este exclus. Sa nu uitam totusi rolul pe care Alina Mungiu, alaturi de alti reprezentanti ai asa zisei societati civile, l-au jucat in campania din 2004. Sa nu ii subestimam totusi.
Să nu uităm că umblă vorba că familia Pippidi ar fi şi ea bănuită de…
Să fim serioşi, eu nu mai cred în dreptate în ţara asta. Spuneau bine (profesorul Stelian Tănase şi poetul Mircea Dinescu) că statul român e bun să aresteze trei băbuţe care au făcut o conspiraţie ca să fure un kilogram de cartofi că nu aveau ce mânca.
Eu nu mai cred în puterea statului român de a se curăţa de lichelele din politică, nu cred că ar condamna pe nimeni din high class, vinovat sau nevinovat.
Totul trenează de prea mult timp.
Am văzut şi eu arestat pe Bivolaru, care de altfel a şi ieşit din închisoare, şi mai e victima Maria Vlas. Două arestări mărunte în 18 ani de zile. În rest, toţi sunt bine merci. Dacă aduni averea primilor 300 bogaţi ai României, cred că se depăşeşte un pic bugetul ţării sau pe acolo. Şi ăştia au făcut bani legal că nu-i vede nimeni. Îmi plimbă mie dosare cu termopanele lui Năstase şi cârnaţii lui Remeş. Hai să fim serioşi.
Furaţi fraţilor cât mai mult. Cu cât mai mult cu atât mai puţine şanse să ajungeţi măcar la proces. Nu furaţi cu milionul de lei, că vă prinde imediat, stricaţi piaţa. Furaţi cu milionul de euro. Poliţia o să vă salute când treceţi pe lângă ei.
Scuzaţi-mă că m-am enervat, dar am şi eu o limită.
Draga Aya, sunt surprins ca nu ai sesizat, la emisiunea invocata, o PORCARIE spusa de d-na Pippidi: indiferent ce a facut N. Nicolai inainte de 1989, este incalificabila pt postul de ministru al justitiei pt modul cum s-a implicat, in comisiile juridice ale parlamentului, in lupta impotriva coruptiei, votand impotriva proiectelor de legi destinate acestui scop! Citez aproximativ, fara sa alterez fondul: “noi am asistat la sedintele comisiilor juridice, stim cum a votat fiecare, ne-am gandit daca sa publicam sau nu cum a votat fiecare…” Dl Ursu a intervenit, spunand ca votul este liber si ca este o problema de constiintza. Replica (sentintza!) d-nei Mungiu: oricum, este incalificabila.
Iata o mostra a dorintzei de putere la un segment al societatii civile…Jimi Hendrix: “Cand puterea dragostei va copleshi dragostea de putere, lumea va cunoaste pacea”
Scuze pt repetare(”cum a votat fiecars”)
@Anca draga,
si eu sunt de aceeasi parere. Este absolut inadmisibil ca, din iubire pentru Marele Sef, unii ziaristi, indiferent cine sunt aceia, sa inceapa sa profereze tot felul de orori la adresa colegilor de alta opinie, ori la adresa tuturor celor care nu sunt coplesiti de admiratie. Am scris ei eu pe blog un articol in acest sens, inca de acum cateva zile, intitulat “Jurnalistii anti sunt mai buni decat cei pro”, in sensul ca jurnalistii care sunt anti-Basescu isi cauta argumentele cu grija, folosesc un limbaj in limitele urbanitatii si elocventei, in timp ce jurnalistii pro-Basesscu incep sa se apropie de isteria din epoca “de aur£, cand nu le mai ajungeau epitetele laudative oferite de dictionar! Este indecent, pur si simplu!
care este situatia cu consiliul national al p s d.
Oricum lumea cred ca s-a saturat de toata nebunia asta: si din politica si din presa. Cred ca politicienii nu-si dau seama cat de penibili au devenit, la fel si unii jurnalisti de la anumite televiziuni.
Ei chiar nu-si dau seama ca nu demonstreaza nimanui nimic, iar lumea nu mai este asa usor de convins!!
CE-TI MAI PLACE LA FRATELLI!!!!!!!!!!!
Lasa un raspuns