Zilele acestea am simtit mai puternic ca oricand dorul de copilarie. Sunt sarbatorile si mi-am amintit cu drag de perioada in care asteptam sa vina vacanta si sa fug la bunicii mei, la tara. Nu foarte departe de Bucuresti, undeva in Prahova, am mers an de an la taierea porcului si la prepararea bunatatilor. Acum nu o mai pot face. Si ma gandesc cu tristete ca eu nu am sa imi pot duce copiii la tara, acolo unde am trait cele mai frumoase momente ale copilariei mele. Ei vor trai doar cu amintirile mele. 

Imi aduc aminte cu placere ca atunci cand ma sculam dimineata, porcul era deja taiat si gustam din soriciul proaspat parlit. Si apoi stateam langa bunica cand prepara carnatii si sarmalele. Eram specialista in gustatul carnii. Era condimentata in functie de gustul meu. Si inspectam apoi, in spatele casei, toba, carnatii atarnati sa stea in vant, asa cum era “reteta”. Ah! Si suncuta fiarta si frecata cu usturoi si data prin boia. Jumari, lebar si multe alte bunatati. Of, ce amintiri frumoase.

Dar sa revenim in zilele noastre. Vreau sa va urez tuturor un Craciun fericit! Sa aveti parte de tot ce este mai bun, sa fiti sanatosi, sa va bucurati de aceste zile extraordinare si sa vad aduca Mos Craciun tot ce v-ati dorit!

P.S. Va rog din suflet sa nu va suparati pe mine ca nu am mai fost activa la capitolul raspunsuri. Dar este sfarsit de an si s-au adunat multe de rezolvat. Si apoi am gatit… Am facut carnati, sarmale, caltabosi, salata boeuf, icre de stiuca, friptura etc. Cam asta va fi meniul in seara de Ajun…