M-am gandit sa scriu acest post acum vreo doua zile cand am citit pe blogul sefului meu un comentariu care ironiza prezenta sa la emisiunea “Miezul problemei”, de la National tv.  Mai toti oamenii politici dar si multi consilieri isi ghideaza aparitiile si strategiile de presa exclusiv pe criteriul ratingului. Sunt una dintre cele mai mari adversare a acestei conceptii. Am auzit de nenumarate ori spunandu-se: sa nu va duceti la emisiunea cutare pentru ca nu are rating! O mare prostie, dupa parerea mea. Pentru ca fiecare emisiune are publicul ei. Mai mare sau mai mic. Si daca iti pasa cu adevarat de oamenii pe care vrei sa ii conduci, trebuie sa te adresezi tuturor categoriilor de telespectatori. Si asta nu o poti face decat daca bati tara si discuti cu oamenii despre problemele lor si mai apoi mergi la emisiuni, cu rating mai mare sau mai mic. Si oricum, oricat de mare ar fi ratingul unei emisiuni politice, este nesemnificativ.

Si am sa va explic de ce. Televiziunile de nisa, in special cele de stiri, nu depasesc o medie de 1,5 puncte de rating pe zi. Sunt anumite segmente din zi unde ratingul poate sa creasca peste 2 puncte. Asta ar insemna un pic peste 500.000 de telespectatori. Pai faceti o comparatie cu cei 9.000.000 de votanti de la alegerile din 2004 de exemplu. De unde isi iau informatiile ceilalti votanti? Si talk-show-urile politice  de la televiziunile mari nu reusesc sa depaseasca 2 puncte de rating (asta in cazul cel mai fericit!).  Din pacate, publicul acestor televiziuni de nisa si al talk-show-urilor este foarte restrans. Ratingurile adevarate sunt la emisiuni gen “Surprize, surprize”, “Din dragoste”, “Dansez pentru tine” si chiar “Dan Diaconescu in direct”. Un public mai numeros il au insa stirile din prime-time, motiv pentru care cei care sunt la Guvern si la Palatul Cotroceni isi stabilesc unele declaratii, fix la ora de incepere a emisiunilor informative. Deci, intr-un fel, ne adresam unui public limitat. Practic, vorbim noi intre noi. De aici si distanta care se creeaza intre politicieni si cetateanul de rand, satul pana peste cap de certuri la televizor.

Nici cu presa scrisa situatia nu este mai fericita. In afara de Jurnalul national, restul ziarelor cu tiraj mare sunt tabloide. Deci si aici publicul interesat de zona politica este extrem de redus. Asadar, goana dupa rating a politicienilor este uneori gresita. Eu nu spun ca nu e bine sa apari in emisiuni dar spun ca nu ratingul trebuie sa fie principalul etalon. Ci mai degraba calitatea emisiunii, a moderatorului si apoi a publicului tinta. Asa cum mi se pare penibila incercarea unor de a aparea in publicatiile de scandal. Cei mai multi politicieni se inghesuie sa apara la televizor mai ales pentru a fi mai presus decat colegii lor. Aparitiile prea dese pot sa duca la suprasaturare si efectul va fi invers. Enervezi. Ii sfatuiesc pe politicieni sa vorbeasca mai putin la televizor si sa mearga mai mult in teritoriu, sa vorbeasca cu oamenii si sa vada problemele lor. Din birou sau de la televizor nu vezi decat ce-ti place!  

Update: Cred ca se impune sa fac aceasta precizare. Am evitat in ultimele doua zile sa scriu despre subiectele intens dezbatute de toate lumea (decizia Curtii in cazul Norica Nicolai si declaratiile lui Traian Basescu) din doua motive: 1. nu sunt specialist in drept constitutional si nu imi dau cu parerea acolo unde nu ma pricep si 2. ar fi trebuit sa ma situez de o parte sau alta (din punct de vedere politic) si pentru ca eu cred ca adevarul este undeva la mijloc, am preferat sa nu atac subiectele in cauza.