Ca ziarist dar si ca prieten. Asta pentru ca tot isi facea griji “cineva”, la un moment dat, ca s-ar putea sa ne apropiem prea mult…Ei, uite ca recunosc public! Da, imi place de Cristi Sutu si de blogul lui. Nu pot insa sa nu spun ca am bucuria sa colaborez cu jurnalisti extraordinari: Oana, Sorina, Catalina, Sabina, Liviu, Adriana (chiar daca e putin suparata pe mine dar sper sa ii treaca intr-o zi).

Dar cu Sutu e o situatie speciala… Imi pare rau ca nu am scris acest text in ziua in care a povestit despre dialogul din blogosfera, intre Adrian Nastase si Viorel Hrebenciuc. A fost o scriitura geniala. Acum ma vor acuza unii ca il laud pentru ca este foarte critic la adresa PSD-ului. Nu, nici gand. Mai degraba ar trebui sa va povestesc insa istoria acestei relatii.

Prin 2005, Cristi lucra la Antena 1. Adrian Nastase era presedintele Camerei deputatilor. Cozmin Gusa l-a rugat pe seful meu sa il primeasca pe Sutu si sa ii acorde o declaratie. In mod normal ar fi trebuit sa treaca pe la mine. Sutu a intrat in birou dar Nastase m-a chemat si pe mine. Era o expozitie de termopane, la Palatul Parlamentului. Cristi vroia sa faca un reportaj cu Adrian Nastase despre termopane, printre firmele producatoare, in mijlocul scandalului “Zambaccian”!

I-am spus in fata ca nu sunt de acord. Seful meu s-a schimbat la fata, Sutu s-a inrosit de nervi dar nu am cedat! Ne-am vazut fiecare de treaba noastra si anul acesta ne-am revazut la Brasov, dupa o sedinta PSD. Am stat de vorba cu mai multi ziaristi pana pe la 3 dimineata. Rezultatul: ne-am imprietenit. Dupa cateva zile, Sutu mi-a povestit cat de tare m-a urat atunci cand nu am fost de acord cu acel reportaj. Dar (cel mai important pentru mine), ca din acel moment m-a respectat pentru ca am avut curaj sa ma impun! Eu vreau sa ii spun astazi urmatorul lucru: Sutu, esti bun!