Am sperat, ne-am dorit, i-am sustinut, i-am aparat si ne-au dezamagit. Cam asta s-a intamplat cu echipa nationala de fotbal. Eu m-am aflat printre cei care i-au aparat dupa primul meci. Astazi insa nu mai pot sa fac asta. M-au enervat atat de tare ca au jucat prost incat ultimele 20 de minute nici nu am vrut sa ii mai vad. Inteleg ca au jucat si mai prost pe final. Intr-un fel, ceea ce s-a intamplat cu echipa noastra azi este caracteristic pentru romani. Cand toata lumea ne lauda, ne sustine exact atunci noi dam cu … in fasole! De cate ori nu am patit asta…

Am crezut ca sunt eu subiectiva si dupa meci l-am intrebat si pe tata ce parere are. M-am gandit ca durerea de cap care ma chinuie de 5 zile m-a facut sa fiu mai aspra. Insa nu e asa, chiar au jucat prost. Si in definitiv poate era prea mult sa mergem mai departe, nu? Poate era prea mult pentru o generatie de fotbalisti bantuita de droguri, scandaluri sexuale si transferuri pe bani grei. Mai e mult pana vom vedea din nou o generatie de aur. Din pacate.