In luna septembrie  scriam un articol “Mitrea versus Geoana”. Multi au zambit atunci. Iata insa ca am avut dreptate. Razbunarea lui Mitrea ii sufla in ceafa lui Mircea Geoana. Situatia este delicata. Si nu ma refer aici la pozitia  presedintelui PSD. Ci la pozitia partidului. Decizia de a intra sau nu la guvernare sau de a intra sau nu intr-o coalitie cu PD-L poate hotari pana la urma soarta partidului. Dar sa vedem care ar fi variantele.

Miron Mitrea si inca doi-trei presedinti de organizatii sustin cu tarie alianta cu PD-L. Neconditionat. Nu, nu va luati dupa declaratiile publice. Ca de obicei ele ascund cu totul si cu totul o alta realitate. Grupul de “tradatori” de serviciu s-a reactivat. Si aici nu ma refer la cele cateva persoane care acum au devenit vocale in sprijinul aliantei cu PD-L. Cei care au facut acest lucru la un moment dat cu Ion Iliescu si apoi cu Adrian Nastase se pregatesc sa repete acelasi scenariu cu Mircea Geoana. Numai ca forta lor s-a redus mult, chiar foarte mult. In definitiv, in situatia in care PSD s-ar alia cu PD-L, in afara de satisfacerea unor mici orgolii si platirea unor vechi polite, nu s-ar obtine decat subordonarea PSD presedintelui Basescu. Si intr-un final asta va duce la distrugerea definitiva a partidului.

Varianta ramanerii PSD in opozitie este cel putin la fel de riscanta ca cea a aliantei cu PD-L. Si in acest caz “tradatorii” de serviciu mizeaza pe faptul ca neintrarea la guvernare va duce la daramarea scaunului lui Mircea Geoana. Poate fi asa sau nu. Insa cu siguranta cel care ar putea sa ii ia locul nu este Miron Mitrea. Nu are suficienta forta in partid si are destui “prieteni” in interior care nu il doresc in acel loc. S-a vazut acest lucru chiar in sedinta de ieri cand nu a reusit sa isi impuna punctul de vedere in legatura cu parafarea unei intelegeri cu PD-L. Pana la urma insa, ramanerea in opozitie ar putea sa fie raul cel mai mic.

Oricum, in acest moment o discutie despre Congres este cel putin contraproductiva. Partidul are nevoie de liniste si stabilitate pentru a negocia cea mai buna varianta. Apoi, se pot discuta si celelalte lucruri.

La multi ani, Romania! La multi ani, dragi romani! Astazi este zi de sarbatoare si trebuie sa ne bucuram de ea. Sper sa avem puterea sa lasam la o parte disputele politice si “negocierile” si sa nu murdarim sarbatoarea Marii Uniri.

Nu in ultimul rand vreau sa urez “La multi ani!”, cu o mica intarziere, tuturor celor care poarta numele Andreea si Andrei. Si in special finului meu, Andrei Bogdan!

Ne place, nu ne place, prezenta la vot nu va fi mai mare de 45%. Cel putin asa arata ultimele estimari. Si nu pentru ca oamenii sunt iresponsabili si in loc sa vina la vot pleaca intr-o scurta vacanta sau pur si simplu prefera sa mearga la cumparaturi. Am auzit tot mai des comentariul: “nu ma mai duc la vot pentru ca toti sunt la fel. Indiferent cine castiga, noi vom trai la fel.” Poti sa ii contrazici pe acesti oameni? Greu, foarte greu.

In definitiv ce s-a intamplat in aceasta campanie? Nimic spectaculos. Acelasi circ, nicio dezbatere serioasa pe idei si proiecte, tone de afise care ne sufoca privirile si gesturi de campanie care de luni vor fi uitate. Lipsa de interes a oamenilor pentru aceasta campanie s-a vazut clar si din ultimele ratinguri de la asa-zisele dezbateri de la televiziuni. Da, unele au reusit sa atinga si 5 puncte de rating dar poti compara cu telenovela “Regina” care in fiecare seara face cam 10 puncte rating? Sau cu “Tradati in dragoste” sau cu telenovelele turcesti de la Kanal D care de cele mai multe ori depasesc 6 puncte de rating? Si as putea continua cu multe alte exemple. Cine are acces la aceste informatii stie despre ce vorbesc. Este trist dar adevarat.

In ultima cercetare de la CCSB aproape 90% dintre repondenti au fost de acord cu afirmatia ca “politicienii se cearta prea mult la televizor”. Si vi se pare cumva ca nu este asa? Iata unul din exemplele penibile ale acestei campanii:

Ce mai poti comenta dupa un asemenea episod?

Si sa va spun sincer, nu am agreat nici dezbaterea de la Antena 1. Nu contest ca au avut intentii bune atunci cand au gandit acel format. Dar…Lucrurile nu trebuie amestecate. Am stat doua ore si m-am uitat asteptand o dezbatere interesanta intre cei trei posibili premieri. Nimic. Asadar, nu cred ca apelul presedintelui sau biletele de tren oferite de Guvern pentru studenti vor reusi sa creasca semnificativ prezenta la vot. Chiar nu vrea sa inteleaga nimeni? Totusi, incerc marea cu degetul si va indemn pe toti sa mergeti la vot.

Update: Dezbaterea de la TVR a fost mai asezata, mai serioasa. Prezenta in studio a analistilor Ion Cristoiu, Bogdan Chirieac si Iosif Boda a dat greutate acestui format si intrebarile au fost cu tinta mai precisa. In schimb, graba impusa de moderatoare a fragmentat in permanenta raspunsurile. Pacat!

De mai bine de o saptamana toata lumea se intreaba de ce presedintele Basescu face mii de kilometri in tara si de ce apare atat de des la televizor. Nu fac parte dintre cei care considera ca presedintele Romaniei face campanie pentru PD-L. Pentru ca ceea ce a facut in ultima luna mai degraba as spune ca ar putea fi considerat anti-campanie pentru PD-L. Sunt convinsa ca presedintele a stiut clar care sunt estimarile din sondaje si nu si-a facut iluzii ca poate recupera ceva pentru partidul sau de suflet. Are suficienta experienta politica incat sa stie ca ceea ce face nu aduce puncte pentru cei din PD-L. Si atunci apare intrebarea legitima: de ce face asta Traian Basescu?

Pentru ca este in campanie electorala. Nu, nu ma contrazic. Pentru ca este vorba de campania electorala pentru prezidentialele din 2009. Un lucru perfect normal, as spune. Numai ca aici intervine problema. Am senzatia ca de fapt Traian Basescu nu stie inca ce varianta sa aleaga. Oscilatiile din discursul sau indica destul de clar aceasta ezitare a sa. Deunazi certa televiziunile ca amplifica situatia actuala si prezinta totul pe un ton dramatic si aseara vine si tranteste bomba: “fondul de pensii nu mai are bani”. O afirmatie cel putin iresponsabila pentru un presedinte de stat. Dar eu sunt convinsa ca Traian Basescu a gandit bine aceste afirmatii. Nimic nu este intamplator. Nici turneul in tara nu este intamplator. Si nici nu cred ca a vrut sa mai dea un “cap in gura” Guvernului Tariceanu pe ultima suta de metri. Ci pur si simplu presedintele Romaniei incearca sa ia pulsul, sa vada cat de grava este situatia si care este varianta cea mai buna pentru campania sa prezidentiala din 2009.

Nu cred ca se indoieste cineva ca anul urmator va fi un unul dificil, indiferent de guvernul care va rezulta dupa 30 noiembrie. Si de aceea, Traian Basescu vrea sa cantareasca bine care dintre solutii il va avantaja in campanie. De-asta a si lasat-o mai moale cu desemnarea premierului si elimina pe rand toate variantele care au fost speculate pana acum. Dupa parerea mea presedintele “testeaza piata”. Aparitiile publice excesive din aceasta perioada ii asigura presedintelui iesirea de urgenta in cazul in care lucrurile nu ies asa cum isi doreste. Atunci va afirma: “v-am spus eu?”. Jocul este foarte riscant, asa cum spuneam si cu mai multe saptamani in urma. Ce va urma? Greu de spus. Nici pe 30 noiembrie nu cred ca vom avea raspunsul la intrebare. Oricum, nu cred ca merita sa ne mai pierdem vremea sa analizam fiecare afirmatie a presedintelui si nici nu as mai cauta raspunsul la intrebarea de ce face asta Traian Basescu, ci cred ca ar trebui sa fim foarte atenti la solutia pe care o va gasi presedintele Romaniei. Va fi cu siguranta o capcana! Voi ce parere aveti?

P.S. Imi cer scuze pentru lipsa indelungata de pe blog insa asa cum ati citit am trecut printr-o perioada trista. Va multumesc pentru intelegere.

Nimic nu este mai dureros decat despartirea de persoanele dragi sufletului nostru. Ne dorim ca acest moment sa vina cat mai tarziu si incercam sa nu ne gandim la el. Iar cand vine, ne loveste ca un traznet. De cateva zile durerea m-a coplesit. Bunica mea scumpa si draga s-a dus. M-a crescut, mi-a fost alaturi in cele mai grele momente si am impartit cu ea cele mai frumoase momente din viata mea. Doare ingrozitor de tare aceasta despartire. Amintirile copilariei fericite petrecute alaturi de ea mi-au invadat inima.
Desi era un om simplu era cel mai fin analist. Si cand iti spunea o vorba la suparare te ustura ani intregi. M-a iubit ca pe ochii din cap si am fost sufletul ei. M-am luptat ani de zile pentru viata ei. Si-a dorit tot ce e mai bun pentru mine si s-a dus numai atunci cand a fost sigura ca am facut tot ce si-a dorit. Draga mea bunica nu mai este…

Haos, scandal, criza si un guvern care sa ma ajute sa obtin inca un mandat la alegerile din 2009. Cam asta pare sa ne transmita Traian Basescu in ultimele zile. Sigur, nu este un mesaj nou dar agresivitatea cu care ni se transmite acest lucru a depasit orice imaginatie. Dupa ce a aparut interviul fostului “independent” Sebastian Lazaroiu, nu m-am grabit sa comentez. Desi erau multe lucruri de discutat. Am asteptat sa vad ce mai urmeaza. Si seara il vad pe Traian Basescu la o emisiune.

Ma asteptam sa vorbeasca despre decizia unei alte agentii care a scazut ratingul Romaniei si sa se arate ingrijorat. Ba chiar sa spuna ca pregateste o ofensiva pe plan extern pentru a contracara acest atac la adresa Romaniei. Dar nu, presedintele tarii ne povesteste despre lovituri de stat si creeaza o imagine apocaliptica pentru momentul de dupa 30 noiembrie. Unii au spus ca este iresponsabiliate sa faci asa ceva. Altii s-au grabit sa il aprobe pe presedinte. In definitiv ce doreste presedintele?

Isi doreste sa ajute PD-L in campanie?  Isi doreste sa puna un prim-ministru in care sa aiba el si numai el incredere? Eu nu cred in niciuna din aceste variante. Ci doar in faptul ca Traian Basescu este intr-o situatie delicata si cauta cea mai buna varianta pentru a castiga al doilea mandat prezidential. Si le arata pisica unor fraieri care inca il mai cred si ii lasa sa isi dea cu presupusul cine va fi prim-ministru. Ii trimite la Constitutie, le explica cum va fi dupa 30 noiembrie si se victimizeaza. Adica arunca pe piata toate variantele. Singur impotriva tuturor. Si are sanse sa ii iasa acest scenariu daca toti vor continua sa caste gura la directivele prezidentiale. Ce conteaza ca va fi scandal, ca va fi criza? Nu imi pasa! Eu vreau al doilea mandat. Dar oare acest al doilea mandat il poate obtine cu un guvern PD-L care se va confrunta cu o criza profunda? Pentru ca nu are cum sa fie altfel. Fabricile se inchid pe rand, mii de someri se anunta in urmatoarele luni, incep sa vina romanii din Spania si Italia iar sindicatele nu vor renunta la pretentii. Un scenariu sumbru dar foarte aproape de realitate. Sa nu ne facem iluzii! Va fi un an greu, foarte greu si indiferent ce guvern vine ii va fi foarte dificil sa treaca peste aceste momente. Asadar, repet intrebarea: credeti ca Traian Basescu chiar vrea un guvern PD-L? Daca nu, care credeti ca ar fi formula care i-ar pune pe tava al doilea mandat la Cotroceni?

Un film care mi-a placut foarte mult. Povestea vietii Georgianei, ducesa de Devonshire, un personaj indragit dar si controversat din istoria Marii Britanii. O viata asemanatoare din multe puncte de vedere cu cea a printesei Diana. O femeie frumoasa, stilata si adorata de public dar nefericita in dragoste. Merita sa il vedeti!

Au trecut doar 6 luni de la alegerile locale si sincera sa fiu, mari schimbari nu am prea vazut. Va rog sa ma contraziceti daca este altfel. Sigur, acum nu aveam pretentia sa faca Oprescu peste noapte autostrada suspendata sau sa rezolve problema parcarilor. Dar nici nu ma asteptam ca dupa ce a infipt cateva tarabe de lemn in mijlocul bulevardelor ca sa putem cumpara gogonele si ne-a aratat cat de telegenic este la audientele cu cetatenii, sa vrea sa preia si toate spitalele din Bucuresti.

Bun, stiam ca visul de o viata al lui Sorin este sa devina ministru al sanatatii dar deocamdata e primar general. Si vad ca in afara de doua-trei actiuni de imagine, nu ne-am prea ales cu nimic. Ca sa nu mai spun cata lume se plange ca nu mai raspunde la telefoane si ca stau oamenii ore intregi si il asteapta pe la Primarie. Vad ca in continuare se construiesc cladiri gigantice in Bucuresti, traficul este aglomerat si locurile de parcare sunt la fel. Asadar, de ce oare isi doreste cineva sa preia toate spitalele in subordine cand stim ce probleme sunt in acest domeniu? A rezolvat Sorin Oprescu celelalte probleme din Bucuresti si i-au mai ramas spitalele?

Povestea cu spitalele este foarte complicata si aceasta disputa este de ani buni. Formula propusa de Ministerul sanatatii pare cea mai apropiata de realitate. Spitalele de urgenta nu pot fi date in administrarea Primariei pentru simplul motiv ca ele sunt spitale publice si pacientii care vin zilnic acolo sunt in proportie de 60% din alte localitati. Dar de ce aceasta insistenta? Sa fie vorba de bani? Imi spunea un bun prieten din domeniu ca prin finantarile pe care le primesc, spitalele de urgenta sunt mai “sexy”. Altfel nu imi explic insistenta cu care se doreste trecerea spitalelor de urgenta la Primarie. Nu contest faptul ca Sorin Oprescu a facut treaba buna si la Spitalul Universitar si la Elias. Dar nu inteleg de ce se incapataneaza acum? Voi ce credeti?

Pentru ca zilele acestea se discuta despre ce se intampla in SUA m-am gandit ca ar fi interesant sa discutam putin despre vize. Pentru ca despre alegerile de acolo discuta toata lumea. Nu stiu care din cei doi candidati ar fi mai bun pentru Romania si de fapt nici nu cred ca asa trebuie pusa problema. Dar nu despre asta vroiam sa vorbesc, ci despre vizele pe care trebuie sa le obtinem pentru a vizita SUA. Unii s-au bucurat nespus cand au auzit ca ieri s-a semnat un acord de intrare a tarii noastre in programul Visa Waiver. Multi si-au facut sperante ca nu o sa mai avem nevoie de aceste vize. In realitate, lucrurile nu stau nici pe departe asa.

Cei care si-au luat viza pentru SUA stiu exact ce conditii si uneori ce tratament umilitor trebuie sa suporti pentru a primi acceptul celor de la ambasada. De la suma pe care trebui sa o platesti pentru interviu (100 dolari), la o anumita banca, taxa pentru a ti se raspunde la telefon sa ti se faca programare (11 dolari), pana la actele pe care trebuie sa le prezinti si timpul pe care il petreci in strada, la coada. Zilele trecute, la emisiunea lui Ion Cristoiu, un tanar absolvent de teologie povestea ca cei de la ambasada l-au pus sa cante la interviu pentru ca urma sa plece in SUA cu un cor. Omul le-a explicat ca el este doar prezentatorul si nu canta. Drept urmare i-a fost refuzata viza. Si cate alte cazuri de acest gen nu am auzit. In schimb au luat vize fara probleme o serie de indivizi cercetati in Romania pentru cazuri grave.

Asadar, nu cred sub nici o forma ca actul semnat ieri va aduce o schimbare in obtinerea vizelor pentru SUA. Atata timp cat procentul celor care sunt respinsi depinde de starea de spirit sau de inspiratia de moment a celor din ambasada, nu vad cum am putea sa ajungem la o rata de respingere de 10%. Ca doar nu sunt romanii mari teroristi si de aceea avem atat de multi respinsi la viza. Ma asteptam insa ca dupa declaratiile insistente pro-americane ale presedintelui Romaniei sa beneficiem totusi de mai multa clementa. Se pare insa ca celebra “axa” nu a functionat decat intr-un singur sens. Sa speram insa ca noua administratie de la Washington, oricare ar fi ea, sa isi schimbe atitudinea fata de aceasta situatie si romanii sa aiba un tratament egal, macar pentru obtinerea vizelor!

P.S. Ma alaturi si eu celor care i-au urat “La multi ani!” presedintelui Basescu. Dincolo de orice altceva este totusi presedintele Romaniei…

Ma refer desigur la presedintele Traian Basescu. Sincer, m-am cam saturat sa scriu despre iesirile din “prime time” ale presedintelui Romaniei. Dar dupa ce l-am ascultat cu multa rabdare si interes timp de 75 de minute merit si eu sa vorbesc pret de cateva randuri. Ne-a explicat (pentru a nu stiu cata oara, ca si cum noi nu am sti) care este situatia invatamantului romanesc si a cadrelor medicale. Si ne-a vorbit si despre criza, despre rezervele valutare ale Romaniei, despre cele 100 de tone de aur romanesc, despre mediu, despre Standard & Poor’s, despre fonduri europene si as putea continua pret de 75 de minute…

Stau insa si ma intreb: Traian Basescu ne considera pe toti prosti? Dupa patru ani in care nu a facut nicio conferinta de presa, ci a iesit doar la ora Jurnalelor de seara ca sa mai dea cu tifla Guvernului Tariceanu, si-a dat seama dintr-o data ca este presedinte? Si a vrut sa ne arate din jiltul de la Cotroceni ca este un presedinte responsabil si echilibrat si este preocupat de toate problemele importante ale tarii. Ma rog, niciodata nu este prea tarziu. Insa dupa 75 de minute de vorba lunga (saracia omului), Traian Basescu a transmis doua mesaje. Primul: “dragi profesori nu va mai chinuiti cu greve pentru ca daca votati PD-L, eu va garantez ca in decembrie vi se vor mari salariile.” Al doilea se refera la numirea premierului: indiferent ce majoritate se va forma dupa 30 noiembrie, tot pe cine vreau eu am sa numesc.” Adica ne-am pierdut 75 de minute ca sa aflam ceva ce ni se spune de vreo doi ani incoace?

Nu am sa spun din nou ca atitudinea presedintelui Basescu miroase a disperare. Si nici ca astazi si-a pus haina de presedinte al PD-L. Insa ma gandesc, oare marii specialisti din jurul sau nu ii spun ca toate aceste iesiri pot avea efect de bumerang? In fine, ca sa nu spuneti ca sunt carcotasa am si un motiv sa ii multumesc presedintelui Romaniei: a promulgat lege pentru mamici!